Era un drum pe care, treceau trecatorii
Era un drum aflat la marginea morii
Acolo se-ntalneau toti detractorii
Toti cei ce erau slugile terorii.
Eu eram doar un cavaler al lumii
Un comandant cum m-ar descrie unii
Un cavaler cu idealuri clare
Un luptator pe drumuri solitare
In lume bantuia urgia
Multi oameni infruntau atunci sclavia
Se intreceau stapanii pusi pe rele
Sa inventeze biruri si belele
Eram un lupator al libertatii
Un pazitor al zidului cetatii
Credeam in lupta care construieste
In idealul care ne-ntareste.
Aflasem drumul catre libertate
Si altii ma numeau atuncea frate.
Veneau in urma mea spre-o lume noua
Eliberarea sa v-aduca voua
Paseam pe calul meu cu coama deasa
Un mandru armasar de mandra rasa
Aveam un scut si-o sabie cu mine
Si toti credeam ca mergem spre mai bine
Era un drum aflat la marginea morii
Acolo se aflau stransi tradatorii
Organizati sa ma doboare in trecatoare
Uitand ca libertatea-n veci nu moare.
Nu eu eram cel ce-aduceam lumina
Nu eu eram cel ce le udam gradina
N-aveau cum sa invinga libertatea
Chiar daca mi-ar fi adus moartea.
Eu eram numai mesagerul care
Mergea pe drumurile solitare
Eu incercam sa regasesc un drum
Sa ne-naltam din nou din negrul scrum.
In care ne aflam din ironie
Condusi din nou de-o neagra tiranie
Vroiam sa ne-naltam din nou spre soare
Sa fie iarasi lumea infloritoare.
Tradarea lor a reusit se pare
Sageata lor adanc m-a strabatut
Dar am gasit o cale-n continuare
Pe care o sa merg neabatut.
Va las pe voi sa dezlegati misterul
Cum de invins sunt tot invingator
Cum doborit in colbul muritor
Acum eliberat privesc iar cerul.
